Cadouri de Crăciun cu amintirea mirosului din marchiză

Crăciunul meu poartă amintirea mirosului din marchiză, miros de cadouri, de brad înalt și așezat special la intrarea în casă pentru că acolo erau multe geamuri, spațiu luminat și puțin mai frig. Niciodată nu aveam globuri suficiente pentru cât de mare era dar bunica ne învățase cum să facem ciucuri decorativi, păpuși din gheme și zăpadă din vată. În marchiză se întâlnea mirosul bradului cu mirosul rece din odaie, acolo unde stăteau preparatele, cu mirosul camerei din mijloc, acolo unde era plita plină de lemne arse. Am imaginea atmosferei în minte exact ca un tablou și zâmbesc de fiecare dată când îmi aduc aminte de vacanțele de Crăciun petrecute la țară la bunica.
Eram curioasă ce îi vine îi minte dragului meu frățior cand îi pronunț eu cuvântul Crăciun și l-am sunat să îl întreb. Țin minte că el era mai activ decât mine, mergea cu plugusorul, ieșea la tăierea porcului și rezista mai mult la săniuș. Nu știu de ce dar în copilărie parcă era zăpada mare la fiecare Crăciun. Îmi aduc aminte de nămeți uriași, de oameni imenși de zăpadă pe care zile întregi ne chinuiam să-i facem. Poate că nu primeam tot timpul cadourile pe care ni le doream, chiar țin minte că într-un an m-am supărat și am zis că nu o să-i mai scriu niciodată moșului pentru că nu mi-a citit scrisoarea. Chiar și așa, vacanțele de Crăciun petrecute la bunica la țară rămân printre cele mai frumoase amintiri. Totul era special și magic, începând de la nămeții de zăpadă din curte și până la atmosfera de sărbătoare din casă: frigul din odaie unde toate peparatele culinare erau adunate pe mase, zgomotul focului ce trosnea în plită, căldura degajată de sobă, plapuma grea pe care n-o mai suportam spre dimineață, mirosul de lemne arse și coajă de portocală uitată pe sobă și tabloul meu poate să continue până mâine. Acum că scriu toate astea realizez cât de vii au rămas în mintea mea deși au trecut vreo 20 de ani de atunci.

Așa cum bănuiam, la timpul petrecut la țară s-a gândit și frățiorul meu când l-am întrebat de Crăciun. Am povestit puțin cu el și-apoi am întrebat-o și pe mami același lucru. Ei i-au venit în minte datinile, îi e dor de cum se țineau și cum se respectau datinile pe vremea ei.

Am cerut și alte păreri printre apropiați și am observat că majoritatea se gândesc direct la cadouri, la momentele când le primesc dar și când le dăruiesc. Noi aveam și ritual, în seara de Ajun după ce împodobeam pomul trebuia să ne îmbăiem pe rând, să ne găsească moșul curăței și în pijamale noi. Eu descoperisem la un moment dat moațele și nu puteam să dorm bine dacă știam că nu descopăr cadoul de sub brad, cu părul creț. Trebuia să fiu și coafată, deci.Ritualul de înfrumusețare e muult mai complicat acum: păr, unghii, epilat, pensat, ținută specială, toate programate din timp, bineînțeles. Cu liste, cu stres că nu găsesc aia și nu mai vreau aia, cu tot tacâmul 😀 .
Mai sunt doar două săptămâni până la Crăciun și aștept cu nerăbdare weekendull viitor când voi începe să bifez din liste. Duminică am programat împodobirea bradului ♥ iar sâmbătă curățenie și plimbat după cumpărături și cadouri. Acum am mai multe colege la lucru, nu le cunosc foarte bine dar sunt foarte simpatice. Avem și brad împodobit în birou și nu contează că majoritatea am trecut de 30 de ani, noi trebuie să facem scrisori pentru moșul. Cea mai frumoasă scrisoare va fi premiată, plus că am tras și bilețele pentru Secret Santa. Mi s-a părut atât de frumos ce se întâmplă. Una dintre colege povestea că are de la un fost job un brăduț mic primit de Crăciun și la fiecare Crăciun când deschide cutia cu decorațiuni și îl vede, își aduce aminte cu drag de fostele colege. Așa mi-a trecut prin cap să-i iau mamei un ceas de perete, nu neapărat pentru că îi lipsește unul pe hol dar chiar mi-ar plăcea să știu că îi aduce aminte de mine. Un ceas Antartidee ar fi chiar simpatic, unul care pare că se scurge, exact ca timpul. De fiecare dată când mergem pe la ea am impresia că timpul trece atât de repede, mai repede ca altă dată. Frățiorului meu i-aș lua un portofel, cu speranța că își aduce aminte de mine când îl folosește și poate îmi cumpără și ceva când cheltuiește 😆 .Al meu om vrea să-i ceară moșului un ceas nou și m-am gândit eu că o cutie de ceasuri i-ar fi utilă dacă e cuminte și chiar își mărește colecția. Acum să vedem.Chiar îmi face plăcere să aleg și să cumpăr cadouri de Crăciun chiar dacă uneori o iau razna când prind aglomerație prin magazine. Cum mai e ceva timp la dispoziție mă gândeam că socră-mii i-aș comanda online o trusă de manichiură de la sursă sigură. Eu am de pe iLUX și încă sunt foarte mulțumită de ea.

Mi-ar plăcea să știu ceva despre Crăciunul vostru, o amintire, un miros, cadouri, orice ♥.