I call it caramel

Pozele din prima parte sunt făcute la ultimul apus de toamnă. După aceea a început oficial iarna și s-a terminat tot, s-a terminat cu lumina caldă și cerul ruginiu.
Am avut o atracție pentru puloverele caramel muștar, dar când le văd mie îmi sare gândul la caramele, nu știu de ce 😯 . Cardiganul l-am luat la pachet cu botinele și cureaua de pe AMICLUBWEAR și ca prin minune, de data asta am avut o experiență mai bună cu DHL. Și-au păstrat obiceiurile în a trimite e-mail și a solicita nenumărate documente și informații legate de colet, le-am dat înapoi factura cu 0 (fiind vorba de o colaborare, fix așa mi-a fost trimisă de colaborator) și le-am explicat că este vorba de o colaborare pentru care nu am plătit nimic. Pentru a 3762 oară. Mă gândeam că iar o să urmeze insistențele cum că nu e bună factura sau că nu există așa ceva, etc, etc. A trecut weekend-ul și apoi încă vreo 2 zile lucrătoare și nici un răspuns, nimic. Mă măcinau gândurile așa că am dat din nou un reply și am întrebat dacă a primit e-mailul meu. Seara când am ajuns acasă, surprizăăă, aveam coletul. O experiență așa frumoasă cu DHL eu n-am mai avut de nu știu când sau… nici nu știu dacă am avut vreodată 🙄 .

Și dacă tot am început cu slăbiciunea pentru caramel muștar, am simțit nevoia să pun câteva cadre și cu alt pulover pe care l-am luat prin octombrie-noiembrie de la Orsay. Ziua m-am gândit la ceva de genul și seara m-am dus croită în mall. Nici dacă mă rugam nu îl găseam exact pe placul meu, fix cu mi l-am imaginat. Este genul acela moale la atingere, pufos și foarte călduros. Pentru pozele pe care le-ați văzut deja pe instagram, dacă mă urmăriți, l-am combinat cu o fustă dintr-un material lucios și fin la atingere, alunecos, dar altă dată l-am purtat cu niște pantaloni normali care au adunat toate scamele din el. Am înebunit. M-am mai nimerit și la un eveniment la Palatul Ghica și când să mă duc la baie să scap de scamele vieții, era coadă de 4 m. Nu glumesc. Era o singură toaletă și eram mulți invitați. În fine, ideea e că, deși l-am spălat, lasă scame și trebuie să fiu atentă cu ce îl combin ca să nu mă trezesc iar ciuruită.

Scriu din ce în ce mai rar pe blog, dar când mă apuc îmi vine să “vorbesc” încontinuu, dar mă opresc. Știți de ce? Pentru că stau și mă întreb cine mai citește postări, mai ales când titlul nu sună așa fancy și nu e cine știe ce subiect. Sper să fiu mai activă măcar pe YOUTUBE, am impresia că lumea preferă mai mult video decât vorbăraie.

Voi ce preferați? Caramel sau muștar? Clip sau poveste? 😀