…..îmi zise draga de ea acum câteva zile.
Așa mi-am amintit cât de pasionată eram eu de dans prin copilărie/adolescență. Simțeam că dansul mă încarcă cu o energie pozitivă și-mi plăcea la nebunie să rămân singură acasă, să dau combina la maxim și să mă dezlănțui în oglindă fără nici un pic de timiditate.
Am fost tare bucuroasă când mi s-a propus să particip la Miss Boboc, nu m-am crezut niciodată frumoasă (eram fără forme, cu dinții puțin strâmbi, slabă și nevopsită când asta era în mare vogă) și nu înțelegeam deloc de ce am atâția susținători…
Neavând una alta pentru marele eveniment, m-a lovit un moment de creativitate și mi-am făcut singurică un costumaș de belly dancer, pe atunci eram pasionată de muzica orientală dar și acum ascult din când în când cu plăcere.
Mi-am sacrificat un sutien negru cu bretele detașabile, un maieu sclipicios ce nu-l mai purtam, am umblat puțin la zestrea bunicii ca să îmi aleg niște licurici negri și paiete și m-am apucat de treabă.
Nu știu dacă interesează pe cineva procesul de creare greu de explicat :)) dar îl descriu în mare așa doar de dragul amintirilor…
Am tăiat maieul și l-am cusut pe sutien după forma lui. M-am gândit că un felul ăsta îmi e mai ușor să înfig acul pentru aplicarea paietelor. Sutienul fiind dotat cu burețel era destul de rigid. Apoi pe materialul maieuțului am cusut zile la rând paietele negre.
Ca accesorii am făcut 2 brățări (din bucăți rămase de material) ce aveam de gând să le port pe brațe. Am atârnat de ele câțiva licurici și gata.
Iar ca fustă, îmi legam într-o parte o eșarfă pătrată lungă și mare peste care îmi puneam cureaua făcută tot din bucăți ce rămăseseră din maieu. De fapt sacrificasem o curea normală și o îmbrăcasem.
M-am folosit de un moș și-o babă și gata costumașul. Eram tare mândră de el, îl probam seri la rând. Așa s-au și desfăcut unii licurici, numai din probe.
La bal nu l-am purtat, nu m-a lăsat mami să ies așa în fața profesorilor și n-am avut de ales. Nu am suferit deloc, oricum eram prea timidă ca să îndrăznesc…dar eu visam….
Îl păstrez în continuare…nu am ce să fac cu el dar mi-e drag. Nu mai am dorință să-l probez și nici nu cred că mă mai cuprinde, sutienul e mic din FERICIRE :-)).
Și dacă o să stau vreodată la casă o să-l arunc într-un cufăr în pod, sigur o să se bucure cineva de el peste ani și ani ;-)).
Acum se găsesc astfel de costume peste tot pe net. Bineee, mult mai frumoase, sclipicioase și moderne.
La ce folosește un astfel de costum după părerea mea:
– la balul bobocilor ca să faci senzație (doar dacă ești lipsită de inhibiții, ai talent la dans și te lasă mami așa)
– să-i faci o surpriză iubitului (îi aranjezi o seară romantică, sub lumânări aprinse, fum din bețe parfumate și muzică orientală)
– la Halloween (dacă chiar sărbătorești sau ești invitată la o petrecere)
…nu-mi mai vine nimic în minte..
Voi unde ați purta dacă ați fi tentate?
Ce dragut! Esti foarte priceputa, e tare fain costumasul. Imi aduc aminte ca la un momendat prin adolescenta am vrut sa-mi fac si eu unul, dar n-am mai ajuns :)). Eram tare pasionata atunci…am vrut chiar sa ma inscriu la niste cursuri de belly dance :p. Nici in ziua de azi n-am ajuns sa invat :)).
Daaa, si eu visam la cursuri de dans dar nu erau in orasul meu ;)). Pasiuni dulci ale copilariei…
ce frumos..si eu il tin bine intr-un saculet…eu il mai foloseam la spectacole…la Bal,ca tot se apropie…nu cred ca as indrazni sa merg asa..
E nah! Dansezi cu el la bal? Ti l-ai facut tu sau l-ai cumparat? Poate ne arati poze pe blog :D.
sunt convinsa ca iti sta minunat 🙂
Nu cred ca-mi mai sta :.
Mama mia, cat ai muncit la el, parca te si vad cosind paietute langa paietuta :).
Sincer, nu-mi mai amintesc dar cred ca am muncit ceva ;)).
Oaw, ce bine arata!!!
Draga mea eu fac colectie . Imi cumpar “hainute” de dans din tarile in care merg. Numai ca mai nou mestesugarii din zonele turistice le vand obraznic de scump si nici macar nu sunt bine lucrate. Da, majoritatea sunt”hand-made” dar degeaba, dai de doua ori din fund si-ti pica toate de pe tine. Si nu spun asta pentru c-am sanii mici :;))))
Preferatul meu adus din Egipt are cateva kilograme. A trebuit sa platesc in plus la bagaj cand l-am adus si e compus doar din congatoare (foarte lata) si sutienul acela cu multe randuri de paiete
Pasteaza-l si amuza-te din cand in cand cu el, poti copia cateva miscari de pe net si ii oferi logodnicului tau cate-o noapte sau o mie si una….de nopti arabe 🙂
Chiar ma asteptam sa ai o colectie. Am vrut sa-mi cumpar si eu de prin putinele tari arabe vizitate dar din pacate nu mi-am permis sau n-am avut noroc sa gasesc ceva frumos la un pret mai mic dar am tot cautat. Si costum indian am vrut la un moment dat.
Il pastrez dar nu intentionez sa-l mai folosesc vreodata, chiar nu!
http://www.youtube.com/watch?v=MaCRVkSCcgc&feature=related
Il stiu filmuletul, e vechi! Daca ma chinui putin cred ca dansez mai bine decat ea :D.
Imi place foarte mult …are o gratie desavarsita, fiecare miscare a mainii e controlata. Iar locatia….nu stiu de ce ma gandesc eu la Bodrum, dar nu e Turcia.
Imi place sa visez cateodata 🙂
Cred ca ai muncit ceva ca sa-l reaalizezi. Poate peste cativa ani o sa valoreze mult la un targ vintage, mai stii? 🙂
Ar fi o afacere dar tot nu l-as da. Si nu l-as pastra pentru munca ce-am depus-o ci pentru fluturasii de pe el care au o valoare sentimentala, sunt foarte vechi, de la bunica mea.
Foarte reusit? e singura ta creatie?
Parca da…imi placea sa ma joc cu foarfeca dar e singura creatie de genul asta.
Eeeee!Costumul acesta chiar ti se potriveste pentru ca ai o alura exotica.Nu pot sa ma abtin si trebuie sa adaug ca este numai bun si pentru alte ocazii mai…intime… 😉
Te pup!
Asa o fi dar eu nu mai am tupeu si pofta sa-l port, nici de probat n-am avut chef cand am dat de el :P.
mai fa unul pentru halloween 😉 si asteptam poze 😛
http://violetik.wordpress.com
http://www.facebook.com/LaVienViolet
Nu mai am rabdare din pacate :).
Super tare!! eu mi`l imaginez si pe sub un top mai transparent simplu 🙂
SandraB.ro
Da da da! Uite ce idee buna…ar trebui incercat!:)
Sa incerce cine are tupeu ca eu nu ;))
Nice blog sweety! I m following you now on GFC! Hope you’ll visit my blog and follow back if you want! 🙂
xxx
http://bygthoughts.blogspot.gr/
Thanks!
Cu o camasa semi-transparenta….
In vise 😀
Ce bine ti-a iesit…eu nu ma pricep la lucrurile de genul asta, dar …pot spune ca arata bine.
Prietena mea cea mai buna a avut o perioada in care era foooarte entuziasmata de tot ce tine de cultura araba..si atunci cred ca vrand-nevrand, din cand in cand ma mai uitam la diverse filmulete, vedeam diverse costume. Al tau e frumos, si claar trebuie pastrat- poate o sa il dai tu fetitei tale la bal:)
Imi aduc aminte ca mi-am facut si eu un costumas(un maieu cu o fusta- pe care le-am cusut de mana, mi-a luat vreo 2 saptamani..seara de seara :)) ), in urma cu vreo 8 ani, eram la inceputurile relatiei mele cu sotul meu…si chiar l-am purtat( o sigura data!) chiar la banchetul lui. Am primit multe complimente la adresa lui…nu stiu de ce nu am mai facut nimic, dupa:)))
Ia uite ce amintire frumoasa! Mi-ar placea sa vad acel costum :P.
Te pup!